Parca totul se prabuseste si chiar as da orice pentru un gram de liniste. Totul in jur se inteteste, ma acopera din ce in ce mai mult ceata. Ma pierd in lumea asta atat de complexa si indiferenta. trebuie sa imi gasesc si eu odata drumul si sa nu mai ocolesc pe atatea carari secrete si nestiute.
Parca din ce in ce mai multe persoane ma dezamagesc si ma lasa la pamant atunci cand am nevoie si simt ca nu mai exista nicio cale de scapare decat sa fiu inconstienta in fiecare zi. caut, si caut... am atat de multe lucruri de zis si raspunsuri de cautat, dar astept. nu stiu ce destinatie am, sau ce tren astept, dar stau. stau pe loc si nu e bine. "i need a doctor to bring me back to life" suna bine acum.
si in legatura cu prietenii, nu-mi mai fac griji. ii respect pe toti pentru ca au fost acolo intr-o zi, nu ii critic pentru ca au plecat.
O sa plang intotdeauna, desi nu vreau.
O sa simt mereu ca mai sunt multe de zis.
O sa fiu intotdeauna o sursa inepuizabila de cuvinte.
that's all. for the moment.
xoxo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
bagă mare cu comentatu.