vineri, 23 septembrie 2011

orgoliu,milă,laşitate

I didn't think I would need you there when I cry...


Mă simt ca într-un coşmar... vezi tu cât de mult am eu nevoie de tine, iar tu nu eşti? Niciodată nu m-am mai simţit aşa înainte, orice fac îmi aminteşte de tine... orice aş face, tu vei fi mereu în capul meu. acolo. spunându-mi "nu faci bine!" când fac ceva greşit, vocea aceea generică ce îmi spune "sunt oricum mereu lângă tine şi te privesc... orice ai face." cand eşti plecat... simt o nelinişte ce îmi tulbură toate apele, ce mă derutează cu totul. iar tu... nu ştiu ce faci, deşi mi-aş dori să fiu acolo chiar şi când faci primul pas de dimineaţă până când adormi... iar eu să fiu acolo. Ştiu exact ce am de făcut, păcat că lipsa mea de energie mă împiedică. Mi-am înăbuşit întotdeauna sentimentele de furie, nedreptate, amărăciune şi dezamăgire şi am crezut că mâine va fi mai bine. Dar nu a fost. Am reuşit să îmi inăbuşi strigătul de furie şi să încerc să zâmbesc... Trăiesc într-o realitate atât de improbabilă şi de paradoxală, dar care nu va fi niciodată realizabilă.
Îmi fac bagajele şi plec.
E lumea mea, e locul meu. mi-l voi găsi odată şi niciunul dintre voi nu va putea să mi-l fure. E realitatea mea. Nu am ştiut niciodată să fiu egoistă şi întotdeauna mi-am frânat toate, dar toate instinctele. 




sentimentul de teamă. 




too sad to make it xoxo tonight.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

bagă mare cu comentatu.